Politică

Fake news

De către

13 martie 2017

2621

Motto: It’s all fake news.

Donald Trump[1]

„Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău”[2] este a 9-a poruncă biblică. În esență, aceasta spune să nu mințim[3], deși pare legată de o belea la tribunal. Întrucât fake news apar la știri iar știrile sunt făcute de oameni, probabil porunca se adresează și ziariștilor. Papa Francisc a numit răspândirea de știri false un „păcat”[4].

Tema fake news a apărut cu ocazia alegerilor prezidențiale din SUA[5]. De obicei, fake news se găsesc la adversar. Astfel, Trump se referă prin „fake news” la posturi precum CNN, New York Times etc, posturi unde e criticat nonstop[6]. Pentru democrați, găsim fake news pe site-uri, bloguri și conturi social media incorecte politic[7]. Hillary Clinton și Barack Obama au acuzat fake news de victoria lui Trump[8]. Democrații cred că implicarea rușilor prin propagarea de fake news a fost decisivă pentru pierderea alegerilor de către Clinton. Pentru Trump, explicațiile legate de „russian connection” sunt teorii ale conspirației[9]. Aici e de remarcat cum puterea tinde să acuze opoziția de teorii ale conspirației. În campanie Trump era acuzat de Clinton de convingeri conspiraționiste, acum, când Trump devine președinte, e invers.

Lupta statului cu fake news poate duce la încălcarea libertății de exprimare[10]. Nu e doar paranoia libertariană. În campanie Trump spunea că va modifica legile anti-calomnie în așa fel încât cei care scriu intenționat articole negative și false să poată fi dați în judecată. Așa victimele pot câștiga o grămadă de bani[11]. Trump are această obsesie cu „winning”. America nu mai câștigă și trebuie să câștige din nou. Din păcate, acest câștig nu se limitează la refacerea economiei americane sau la o poziție externă mai bună, ci este și despre cum să câștigi procese de calomnie. Și după alegerea sa, Trump spune că n-ar trebui permis media să nu-și citeze sursele[12]. Așa rezultă o presă onestă[13]. Potrivit unui sondaj Fox News din ianuarie, 84% din americani cred că fake news fac rău țării[14]. Cu toate acestea, 79% cred că pot face diferența între știri reale și fake news[15].

Pretexte pentru cenzură se pot găsi oricând. Adevărul e o valoare importantă și fake news denaturează adevărul. Trebuie permis doar adevărul adevărat. Democrația e o valoare importantă. Fake news denaturează democrația. De exemplu, implicarea rușilor prin fake news a dus la alegerea lui Trump, a subminat democrația americană. Pericolul e cu atât mai mare cu cât internetul a amplificat însă răspândirea fake news[16]. De obicei, nimeni nu cere direct înființarea Ministerului Adevărului, care să lupte cu fake news, ci sunt preferate alternative mai soft, agenții guvernamentale ale adevărului. La noi, CNA este percepută ca o instituție eroică atunci când amendează persoane și posturi care nu-ți plac, știri și oameni fake. Faptul că moderatorul cerea probe invitatului, pentru a respecta o normă CNA, arată cum CNA nu amendează doar limbajul rasist, ci și falsul.

Statul este principalul distribuitor de fake news[17]. Depășirile de plan din comunism sunt un caz școală. Producția de grâu la hectar dintr-un sat suferea un efect de multiplicare prin raportare când era anunțată la municipiu, apoi încă unul când era transmisă la București. În Drumul Taberei o lucrare de infrastructură care trebuia terminată în 2015 a devenit acum un fel de fata morgana. În războiul din Irak, armele de distrugere în masă, una din motivațiile cheie ale declanșării războiului (alături de promovarea democrației și respectarea drepturilor omului), nu s-au găsit nici în ziua de azi. Orice studiu serios al fake news trebuie să înceapă cu statisticile și explicațiile oficiale, apoi cu știrile suspecte de prin gazete. Un motiv pentru această recomandare este și că jurnaliștii nu se mai cațără pe burlane pentru aflarea adevărului ca-n Lois & Clark, ci, de multe ori, doar repovestesc interpretarea oficială. Cu puține excepții, ziariștii sunt mai mult agenți de presă pentru oficiali[18]. Poate că sunt potriviți termeni ca „narațiuni”, „povestiri” folosiți în postmodernism pentru a desemna perspective generale împărtășite, o Weltanschauung, multe din povestirile oficiale, inclusiv postmodernismul, chiar fiind povești.

Fake news nu trebuie să fie neapărat despre lucruri spectaculoase, rocambolești, vezuviale, eclatante, cum sunt cele privind implicarea rușilor în alegerile americane. Acestea pot ține în viață în mod obișnuit teorii false, așa cum se întâmplă în cazul multor politici publice și a știrilor despre ele. Cea mai stimată teorie fake de către stat și media este socialismul, în versiunea sa cu față umană, social-democrația. Decesul lui nu e nici acum old news.

Bibliografie

[1] FoxNews.com, 2017, TRUMP TRANSITION. Trump blasts Russia reports, unveils plan for business empire at feisty news conference:

http://www.foxnews.com/politics/2017/01/11/trump-allies-blast-reports-on-supposed-info-held-by-russia.html, accesat 10.03.2017.

[2] Porunca a noua: Exodul 20.16:

http://duldner.de/183,0,10-porunca-a-noua,index,0.html, accesat 09.03.2017.

[3] Ce semnificaţie au Cele 10 Porunci?:

https://www.gotquestions.org/Romana/Cele-10-Porunci.html, accesat 05.03.2017.

[4] FoxNews.com, 2016, VATICAN. Pope Francis calls spreading fake news a sin:

http://www.foxnews.com/world/2016/12/07/pope-francis-calls-spreading-fake-news-sin.html, accesat 09.03.2017.

[5] Klein, Peter G. 2017, Hayek on Fake News:

https://mises.org/blog/hayek-fake-news, accesat 03.03.2017.

[6] Ibidem.