9 principii ale economiei

0
8889
Economic way of thinking

Un număr mic de idei stau la baza principilor economice. “10 principii ale economiei” sau “10 idei mari” sau “10 elemente cheie ale economiei” sunt capitole standard în majoritatea cărţilor de introducere în economie. Următoarele reprezintă versiunea mea, bazată pe Capitolul 1 al The Economic Way of Thinking.

 

1. Oamenii acţionează. Oamenii îşi aleg obiective (scopuri), şi  aleg mijloace pentru atingerea acelor obiective (mijloace). Presupun că unul din obiectivele tale este să obţii o educaţie liberală completă. Urmând cursul de economie este unul din mijloacele alese de tine pentru atingerea acestui obiectiv. Aceasta implică de asemenea şi alte relaţii subsidiare de tipul mijloace-scopuri. Să presupunem că unul din obiectivele tale este „să treci examenul”. Citirea manualului, efectuarea sarcinilor acordate, prezenţa la cursuri şi vizitarea profesorului reprezintă mijloace pentru atingerea acelui obiectiv. 

2. Fiecare acţiune are un cost. Atunci când faci un lucru, renunţi la oportunitatea de a face altul. De exemplu, ai o plajă aproape infinită de opţiuni în momentul acesta. Ai putea să mănânci, să dormi, să munceşti sau să povesteşti cu prietenii tăi, dar ai ales în schimb să citeşti acest text. Următoarea cea mai bună alternativă este costul pe care l-ai suportat pentru citirea acestui text. Dacă pregătirea pentru prima lecţie îţi ia cinci ore şi următoarea cea mai bună alternativă ar fi să munceşti pentru 8$ pe oră, atunci pregătirea pentru lecţie te-a costat oportunitatea de a câştiga 40 $ (vom prescurta asta şi vom spune că „pregătirea pentru lecţie” te-a costat 40 $). De asemenea vei auzi oameni spunând că „nu există un prânz gratis”, şi într-adevăr lucrurile gratis nu sunt gratis. Dacă petreci treizeci de minute la coadă pentru o felie de pizza gratis şi cea mai bună alternativă este să fi lucrat pentru 8 $ pe oră, atunci acea felie de pizza te-a costat oportunitatea de a câştiga 4 $. 

3. Oamenii răspund la stimulente. Stimulentele îi motivează pe oameni să acţioneze. Oamenii vor face mai mult dintr-un lucru pe măsură ce costul scade, şi vor lucra mai puţin dacă acest cost creşte (legea cererii). În mod similar, vor încerca să furnizeze mai mult din cea care devine mai remunerativ şi mai puţin din ceva care devine mai puţin remunerativ (legea ofertei). Preţurile sunt unele din cele mai importante stimulente în economie. Preţul este numărul de dolari care trebuie schimbaţi pentru ceva (2 $ pentru o ceaşcă de cafea, de exemplu). Preţurile pe piaţă apar din interacţiunile dintre cumpărători şi vânzători. 

4. Oamenii iau decizii marginale. Oamenii fac compromisuri. Analiza economică este incrementală: când oamenii iau decizii, ei compară costurile şi beneficiile dintr-o cantitate puţin mai mare sau puţin mai mică din ceva. De obicei nu iei decizii categorice zdrobitoare despre ce este bun sau este rău. În general nu decizi că studierea economiei este mereu bună (altfel, ai studia economia 24 de ore pe zi) sau mereu rea (altfel, nu ai studia economia deloc). Vei compara, de exemplu, costul unei seri suplimentare petrecută studiind fizica cu beneficiul unei seri adiţionale în care studiezi economia. În general, oamenii fac tot ce are un beneficiu marginal mai mare decât costul marginal şi nu fac nimic atunci când costul marginal depăşeşte beneficiul marginal. Deciziile pe care ar trebui să le iei depind în ultimă instanţă de obiectivele şi valorile tale. Economia nu poate să îţi spună dacă ar trebui să îţi petreci următorul minut, următoarea oră sau următoarea zi studiind economia, studiind fizica, actualizând statusul de pe pagina de Facebook sau dormind, dar îţi poate spune că faci un compromis. 

5. Comerţul îi face pe oameni mai bogaţi. Comerţul este un tip de cooperare voluntară, şi ne face mai bogaţi. Acest lucru se întâmplă în două moduri. În primul rând, ştim că, din moment ce oamenii acţionează, ei vor face lucruri dacă se aşteaptă să le aducă un beneficiu. Dacă schimbi 100 $ pentru un bilet să îi vezi pe Jonas Brothers şi Hannah Montana, noi deducem că ai făcut asta deoarece te aştepţi să preferi concertul în locul a orice ai fi putut face cu acei 100 $. Asta nu înseamnă că oamenii nu vor face greşeli din când în când – toţi am închiriat un film groaznic sau am comandat ceva la restaurant care nu ne-a plăcut – dar în general schimbul ne va face să trăim mai bine. Al doilea mod prin care comerţul ne face mai bogaţi este prin creşterea productivităţii noastre. Conform legii avantajului comparativ, atunci când oamenii se specializează şi fac schimburi, ei pot produce mai mult folosind aceleaşi resurse. În mod similar, ei vor putea să producă aceleaşi lucrui folosind mai puţine resurse. În oricare dintre cazuri, oamenii au mai multe resurse cu care să îşi atingă scopurile. Asta are o implicaţie mai profundă care reflectă o idee exprimată iniţial de Adam Smith: oamenii sunt mai predispuşi să te ajute să îţi atingi obiectivele dacă şi tu îi ajuţi să îşi atingă obiectivele. 

6. Oamenii sunt raţionali. Acest lucru este mai controversat decât ar trebui să fie. Când spunem că oamenii sunt raţionali, ne referim la faptul că ei tind să facă lucruri pe care ei se aşteaptă să le aducă beneficii nete. Nu ne referim la faptul că vor lua mereu decizia corectă, că au informaţii complete sau că nu vor face niciodată greşeli. Ne referim la faptul că au scopuri, că tind să aleagă mijloacele despre care cred că sunt adecvate pentru a le atinge, că răspund la stimulente şi că învaţă din greşeli. 

7. Folosirea pieţelor este costisitoare, dar folosirea guvernului poate să fie şi mai costisitoare. Costurile de tranzacţionare sunt costurile măsurării atributelor valoroase ale bunurilor şi serviciilor precum şi costurile specificării şi aplicării contractelor. Din moment ce comerţul este costisitor, este posibil să existe situaţii în care oamenii nu fac schimburi care i-ar face să trăiască mai bine. În principiu, guvernele pot corecta aceste „eşecuri ale pieţei”. Cu toate acestea, oamenii care lucrează pentru guverne răspund, de asemenea, la stimulente. Politicile guvernamentale precum controlul preţurilor, taxele şi subvenţiile de asemenea îi împiedică pe oameni să facă schimburi. Din cauza stimulentelor care li se prezintă, actorii guvernamentali au de multe ori stimulente să facă situaţia mai rea fie că intenţionează acest lucru sau nu.

 

8. Profiturile spun companiilor că îi ajută pe alţii în timp ce pierderile spun companiilor că irosesc resurse. Atunci când drepturile de proprietate privată sunt asigurate, profiturile şi pierderile sunt mecanismul de feedback al pieţei. Ai profituri prin furnizarea bunurilor şi serviciilor pe care oamenii le doresc la preţuri pe care le consideră atractive. Vei avea pierderi atunci când furnizezi oamenilor bunuri şi servicii pe care nu şi le doresc la preţuri pe care le consideră neatractive. Mâna invizibilă a pieţei tinde să stârpească afacerile care îi fac pe oameni să fie mai săraci: le spune acestor afaceri că resursele pe care le folosesc ar putea fi folosite mai bine într-o altă întreprindere. Resursele vor tinde să migreze dinspre firmele care sunt neprofitabile către firmele care sunt profitabile. 

9. Nu ar trebui să ignorăm consecinţele nedorite şi pe termen lung alte politicilor guvernamentale şi acţiunilor. Analiza economică atentă este, în parte, procesul de a întreba „şi apoi ce?” în legătură cu orice politică sau acţiune. În cartea sa Applied Economics, Thomas Sowell denumeşte asta „gândirea peste prima fază”, şi în clasica Economie într-o lecţie Henry Hazlitt defineşte „arta economiei” ca urmărirea efectelor acţiunilor şi politicilor şi observarea modului cum afectează pe toată lumea în loc de efectul asupra grupurilor particulare. Cartea Economic Way of Thinking defineşte economia ca „o teorie a alegerii şi consecinţele sale nedorite”, şi într-adevăr, cea mai mare parte a analizei economice aplicate consistă în izolarea şi explorarea consecinţelor neintenţionate – fie că sunt bune sau rele – ale acţiunilor sau politicilor.

Articol publicat iniţial pe site-ul Institutului Ludwig von Mises.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.