Dacă mai mulţi bani înseamnă mai multă prosperitate, atunci de ce ne mai complicăm noi cu producţia de bunuri şi servicii pentru populaţie? Nu mai bine tipărim noi nişte bani pentru a ajunge în Nirvana?
Banii sunt un mijloc de schimb. Cel mai larg acceptat mijloc de schimb. Pentru a putea să cumperi ceva din piaţă, trebuie mai întâi să oferi ceva pieţei (bunuri sau servicii produse/prestate de tine) pentru a face rost de bani, iar mai apoi foloseşti banii pentru a îi schimba pe alte bunuri. Prin mijlocirea banilor, efectuezi un schimb de ceva pentru altceva.
Când cineva “tipăreşte” banii din nimic, aşa cum fac toate băncile centrale, se efectuează un schimb de nimic pe ceva. Cei care primesc primii bani (băncile centrale, că ei îi fac, băncile comerciale şi statul) au parte de o putere de cumpărare mai mare, fără ca, mai înainte, să ofere ceva la schimb celorlalţi participanţi la economie. Asta reprezintă un transfer de avuţie de la cei care se chinuie să ofere ceva la schimb pentru a face rost de bani (cei care nu au acces la banii proaspăt tipăriţi sau sunt printre ultimii care îi primesc) către cei care nu oferă nimic dar pot să îşi permită orice. Este denumit efectul Cantillon.
Revenind, cum ar putea mai multe mijloace de schimb să ducă la crearea mai multor bunuri şi servicii, dacă cantitatea de resurse disponibile pentru demararea unor noi proiecte de investiţii nu a crescut (prin economisire)? Din contră, oamenii care produc bunuri şi servicii pentru a le schimba pe bani, au un stimulent puternic să renunţa la acest lucru şi să se specializeze pe producţia de mijloace de schimb, care este mult mai simplă şi profitabilă (a se vedea noile culmi pe care ajung toţi indicatorii economici importanţi, S&P 500, Nikkey 225, Dow Jones etc.).
Se produce financializarea economiei iar oamenii devin din ce în ce mai săraci, deoarece au din ce în ce mai puţine lucruri pe care le pot consuma (adevăratul mod prin care se măsoară avuţia). Investiţiile în structuri de capital care să permită creşterea productivităţii în viitor este descurajată, fiind aleasă calea investiţiilor la bursă pentru profit imediat. Dar la un moment dat structura de capital va trebui înlocuită, pentru că se va deteriora, dar nu vor exista resursele necesare pentru a face acest lucru. Iar producţia va scădea şi avuţia la fel.
Nu neg ca productia de bani a bancilor centrale este de foarte multe ori in prostie insa nu vad de ce nu amintiti si moneda pe care o creaza bancile comerciale!? E mai multa decat cea a bancilor centrale!
Moneda pe care o creează băncile comerciale prin intermediul rezervei fracționare este într-adevăr mai multă decât cea creată de banca centrală. Exemplul meu s-a dorit a fi unul generic, care explică un fenomen prin care unii actori din economie creează monedă din nimic. Pentru acest scop, diferențierea între cele două moduri de a crea bani, prin emisiune monetară precum banca centrală sau prin rezervă fracționară precum băncile comerciale, nu aducea nimic explicației. Dar punctul dumneavoastră este valid, și băncile comerciale creează monedă, chiar mai mult decât banca centrală.