E o piață cu tranzacții interzise de stat. Libertarienii explică apariția pieței negre prin cerere și prin interdicțiile guvernamentale[1]. De exemplu, cererea pentru pornografie, prostituție, droguri etc continuă să existe chiar dacă statul interzice aceste bunuri sau servicii[2]. A doua sursă a pieței negre e intruziunea statului. Pe piață neagră sunt vândute bunuri interzise sau bunuri permise, dar în anumite condiții[3]. Statul poate interzice complet anumite bunuri sau servicii cum e cazul drogurilor sau al prostituției[4]. Un produs poate fi însă interzis și parțial[5]. O interdicție parțială e raționarea, atunci când statul interzice consumul dincolo de un anumit prag[6]. Putem avea și situația când cutare bun e legal, dar nu poate fi produs sau comercializat decât de cutare firmă sau grup de firme[7]. O restricție e, așadar, licențierea. Alte restricții sunt taxele vamale[8] sau controlul prețurilor[9].
Uneori oamenii fug pe piață neagră din cauza taxelor. De exemplu, țigările sunt legale, dar sunt suprataxate[10]. Accizele mari la țigări duc la contrabanda cu ele. Similar, închirierea apartamentelor se face pe piața neagră pentru a evita plata taxelor. Alteori e vorba de taxarea muncii. Să ne gândim apoi la bacșișul taximetriștilor și chelnerilor[11] sau când muncitorii nu raportează întreg venitul sau lucrează la negru[12].
Prohibiția americană e relevantă pentru înțelegerea pieței negre. Războiul împotriva drogurilor de azi seamănă cu situația de atunci[13]. La fel sunt și situațiile din nazism sau comunism. Sunt economii suprareglementate unde exista chiar pedeapsa cu moartea pentru anumite activități[14].
Intruziunea statului e un predictor bun al mărimii pieței negre. Se estimează că în multe țări în lumea a 3-a piața neagră depășește jumate din Produsul Național Brut[15]. Africa e regiunea cu cel mai greu climat de afaceri din lume[16]. Pentru țări ca SUA se estimează că piața neagră e în jur de 10% din PIB[17]. Piața neagră pare să fie mai mare în Europa Occidentală, unde taxele sunt mai mari, sau în America de Sud unde avem mai multe reglementări[18].
Calitatea produselor de pe piața neagră e mai slabă[19]. În vremea prohibiției existau probleme cu calitatea produsului, cam ca la drogurile de azi[20]. În genere, pe piața neagră avem mai multe produse defecte[21].
Piața neagră înseamnă și produse mai scumpe[22]. Cu cât restricțiile vor fi mai mari, cu atât prețul va fi mai mare[23]. Profitul e mare pe piața neagră dacă ne uităm la mașinile și hainele traficanților de droguri[24]. Profitul mare îl face pe antreprenorul de aici să-și asume riscurile încălcării legii, mituirii oficialilor[25]. Piețele negre sunt mai riscante, mai cu seamă pentru vânzători. Aceștia pot fi arestați, amendați sau intra în pușcărie[26].
Piața neagră se pretează puțin la scalare. Firmele mari sunt mai vizibile și mai sensibile la aplicarea legii[27]. În țările comuniste piața neagră apărea la bunuri ușor de ascuns ca bomboanele, țigările, medicamentele, ciorapi etc[28]. Piața neagră apare în sectoare precum cel al serviciilor sau în cele în care bunul e valoros și ușor de ascuns: bijuterii, droguri etc. Aceasta va apărea mai greu la ciment sau automobile[29]. Avem piață neagră la joburi temporare sau care folosesc mai puțin capital, care sunt greu de detectat de stat: meșteri, zilieri etc[30]. Să nu pierdem din vedere apoi că ilegalitatea pieței negre stânjenește publicitatea produsului[31].
Pe piața neagră avem mai multă violență[32]. Când am un conflict, acesta e tranșat între cele două părți implicate prin folosirea sau amenințarea cu folosirea forței, nu prin apel la terți[33]. Să ne gândim la infracțiunile, inclusiv crimele, asociate cu piața neagră a drogurilor[34]. E o problemă deschisă în ce măsură pot apărea pe piața neagră instanțe de tipul tribunalelor romilor, adică terți care să judece conflictele sau în ce măsură acest proces ia timp. Antreprenorii de pe piața neagră sunt diferiți de cei obișnuiți. Aici e nevoie de skilluri adiționale. Pe piața neagră contează abilitatea de ocoli legea, de a mitui oficialii etc[35]. În plus, pe piața neagră sunt selectați ca antreprenori oameni mai înclinați să folosească violența. În genere, în contexte intervenționiste emerg antreprenori cu skilluri de aventurier[36].
Percepția mainstream e că piața neagră e ceva rău și e nevoie de intervenții și mai mari, de mai multe reglementări, amenzi și controale sau de închisoare[37]. Libertarienii sunt înclinați către legalizarea pieței negre[38]. Legalizarea ar reduce criminalitatea asociată ei. În timpul prohibiției din SUA producția și distribuția de alcool erau controlate de gangsteri. Atunci am avut o explozie a ratei crimelor asociate traficului de alcool, cum avem acum la droguri. Când prohibiția s-a terminat, aceste crime au încetat[39]. Prin legalizare lumea ar semăna mai mult cu Marlboro și Coca Cola și mai puțin cu Sopranos[40].
[1] Aligică, Paul Dragos. 2008, Black Markets: https://www.libertarianism.org/encyclopedia/black-markets, accesat 11.07.2018.
[2] Ibidem.
[3] Gwartney, James D. et all. 2011, Macroeconomics: Private and Public Choice, 2011, 13th edition, South-Western, Cengage Learning, p.90.
[4] Ibidem.
[5] Rothbard Murray, N. 2009, op.cit., p.882.
[6] Ibidem.
[7] Ibidem.
[8] Ibidem.
[9] Gwartney, James D. et all, 2011, op.cit., p.90.
[10] Ibidem.
[11] Ibidem, p.159.
[12] Ibidem.
[13] Aligică, Paul Dragos. 2008, op.cit.
[14] Ibidem.
[15] Ibidem.
[16] Press, Daniel. 2017, Economics Free Market Development Economics Poverty Foreign Aid: https://fee.org/articles/economic-freedom-is-the-best-weapon-against-poverty/, accesat 18.07.2018.
[17] Aligică, Paul Dragoș. 2008, op.cit.
[18] Gwartney, James D. et all. 2011, op.cit., p.159.
[19] Rothbard Murray, N. 2009, op.cit., p.1071.
[20] Gwartney, James D. et all. 2011, op.cit., p.90.
[21] Ibidem.
[22] Rothbard Murray, N. 2009, op.cit., 1071.
[23] Ibidem.
[24] Gwartney, James D. et all. 2011, op.cit., p.90.
[25] Rothbard Murray, N. 2009, op.cit., p.1071.
[26] Gwartney, James D. et all. 2011, op.cit., p.90.
[27] Rothbard, Murray, N. 2009, op.cit., p.1071.
[28] Ibidem, p.929.
[29] Rothbard, Murray N. 2009, Konkin on Libertarian Strategy: https://mises.org/library/konkin-libertarian-strategy, accesat 11.07.2018.
[30] Aligică, Paul Dragos. 2008, op.cit.
[31] Rothbard Murray, N. 2009, op.cit., p.1071.
[32] Gwartney, James D. et all. 2011, p.90.
[33] Ibidem.
[34] Ibidem.
[35] Rothbard, 2009, 1071.
[36] Mises, Ludwig von. 1944, Bureaucracy, Yale University Press, New Haven, p.79.
[37] Aligică, Paul Dragos. 2008, op.cit.
[38] Ibidem.
[39] Gwartney, James D. et all. 2011, p.90.
[40] Thornton, Mark et all. Recreational drug prohibitions, p.23: https://pdfs.semanticscholar.org/01ae/9f3e34c1f8c4f21865a84111b7383461c594.pdf, accesat 17.07.2018.
