Motto: What science do you practice?
Science fiction (Anonim).
Nuvela „Fără zei, fără stăpâni” descrie o revoltă împotriva unei tiranii dintr-un oraș de pe o altă planetă. Este vorba despre revolta împotriva dictaturii din Orașul Rubiniu. În acest oraș nu avem atât o ciumă roșie, cât una roșu-închis, rubinie.
De regulă, SF-urile descriu un gadget cu puteri neobișnuite. Poate fi o mașină a timpului, o cutie cu un buton care provoacă moartea unui necunoscut, o navă, un tele-ecran, un holospațiu etc. În nuvelă apar elemente obișnuite de science fiction, fără ca autorul să insiste asupra lor. De exemplu, conflictul se petrece pe o altă planetă[1] iar coloniștii, care sunt pământeni, ajung acolo cu o navă[2]. Principalul gadget analizat aici de Emil Duhnea este omul. Nuvela descrie controlul social într-o ordine cu stăpâni, revolta împotriva acestei ordini, precum și dilemele etice care însoțesc această revoltă.
De exemplu, o dilemă e cea a calculului utilitarist al vieților. Este legitimă sacrificarea unor persoane pentru un bine mai mare adus de o revoluție reușită? „Ce sunt două vieți pentru binele tuturora”, se gândește personajul Reim[3], când alege să denunțe doi complotiști pentru a intra în grațiile dictatorului Lyndon. Așa putea obține o viză temporară în oraș, lucru suficient cât să ducă armele la răsculați. Acest calcul utilitarist al vieților pare fundamentat pe cultura locală a iubirii aproapelui și a renunțării de sine[4], unde tribul e mai important ca individul.
O altă dilemă este trade off-ul libertate-securitate. De exemplu, tiranul Lyndon folosește argumentul apei de la robinet împotriva revoltei. Civilizația oamenilor noi nu s-a construit singură. Dacă pică leadershipul oamenilor noi, o să dispară și civilizația adusă de ei. Lumina, apa de la robinet, bărcile cu motor, toate acestea vor dispărea dacă ei sunt uciși[5]. Tirania este prețul plătit pentru a avea o societate civilizată. Acest trade off libertate-securitate apare și în reflecțiile personajului Hototo, lider al roșiilor, populația băștinașă colonizată de oamenii noi, când se întreabă dacă libertatea din afara Orașului Rubiniu merită prețul pierderii siguranței din oraș[6]. La fel, conflictul libertate-securitate apare și în înrobirea oamenilor roșii de către oamenii noi, pentru a opri măcelurile dintre roșii[7]. Oamenii noi par să aducă o nouă ordine anarhiei sălbatice a indigenilor[8].
În nuvelă, personajele nu sunt multiplicate fără necesitate, mai ales după ce te înveți cu ele. Regimul răsturnat este cel al oamenilor noi, condus de președintele Lyndon. Lumea orașului Rubiniu este una brutală, militarizată, cu multe denunțuri și execuții. Nu toți oamenii noi sunt tirani. Tirania e exercitată de o minoritate politică în Orașul Rubiniu. Împotriva dictaturii sunt Cobb, un apropiat al președintelui Lyndon și fiul Capitanului, liderul primilor coloniști, Hototo, un roșu, om din partea băștinașilor și Reim, negustorul care aduce armele răsculaților și care vine din ținutul Domana.
Formula „fără zei, fără stăpâni” („No gods, no masters”) este o expresie anarhistă tradițională, asociată mai degrabă cu anarhocomunismul de secol XIX[9].
De ce „fără stăpâni”? Aici răspunsul pare clar. Valoarea cheie a nuvelei e libertatea. Aceasta e asigurată prin răsturnarea tiraniei președintelui Lyndon. Accentul autorului pe libertate și pe individ contrastează cu lumile imaginate uneori de autorii de SF, care după ce-ți descriu tot felul chestii high tech, în materie de ordine socială îți recomandă până la urmă tot vreo formă prăfuită de comunism.
De ce „fără zei”? Aici răspunsul e mai greu de dat. Zeii se manifestă în mai multe feluri. Sunt posibile 3 interpretări: zeii se opun libertății, zeii sprijină libertatea sau zeii sunt neutri. Toate cele 3 atitudini apar în nuvelă.
În primul caz, libertatea poate fi amenințată și de zei, nu doar de stăpâni. Reflecția lui Hototo că a trecut din lanțurile Orașului Rubiniu în lanțurile zeului[10] exprimă acest conflict. O altă situație când zeii pot fi un obstacol este practica sacrificiului uman din taberele roșiilor[11]. Această practica nu era nici măcar una aleatoare, ca în „The Village”, ci erau sacrificați cei mai viteji din trib. Așa roșii devin mai vulnerabili în lupta cu oamenii noi.
Alteori zeii par să sprijine libertatea. De exemplu, Hototo este văzut ca un Mesia în triburile roșilor[12]. Inclusiv Reim, negustorul care duce armele în Orașul Rubiniu e mânat de zei[13]. Similar, personajul Cobb spune că Marele zeu vrea ca oamenii noi ai orașului Rubiniu să părăsească lumea aceasta[14].
Cât privește a treia interpretare, cea a neutralității zeilor, aceasta pare sprijinită de finalul nuvelei[15]. Avem un amurg al zeilor și zeii par să nu răspundă la întrebarea negustorului Reim „ce face omul”? [16] .
„Ce face omul” este o formulă enigmatică care apare pe tot parcursul nuvelei. Cartea începe și se termină cu ea. Stilistic întrebarea amintește de procedeul folosit de Ayn Rand în „Atlas Shrugged” unde se tot repetă întrebarea „Cine este John Galt?”.
„Ce face omul?” poate însemna un accent generic, pragmatic pe faptă în detrimentul teoriei. „La început a fost Fapta” („Am Anfang war die Tat”), ne spune Goethe în „Faust”. Nu-mi spune cine ești, spune-mi ce faci! E însă mult mai plauzibil ca întrebarea să vizeze un conflict cu zeii, de tip Prometeu. „Ce face omul” se opune lui „ce face zeul”. Ordinea Orașului Rubiniu e una fără zei. Pancartele din oraș conțin întrebarea „ce face omul”, întrebare care ar ține de propaganda guvernanților de acolo[17]. Răspunsurile la întrebare sunt tot felul de acțiuni punctuale. Omul face banii, o armă[18], o clădire[19] etc.
Un element inedit al nuvelei este folosirea unui bank run în revoltă[20], dincolo de confruntarea armată. Acest bank run este posibil datorită sistemului de rezerve fracționare cu care operează Banca Orășenească, sistemul unde bancnotele n-au acoperire în bani și implicit banca nu are tot timpul la îndemână banii deponenților. Acest bank run este provocat deliberat și este pregătit din timp de Reim, care tot scotea bani din bancă în schimbul banilor buni, din metal, pentru ca în ziua judecății să existe mai puțini bani pentru răscumpărarea bancnotelor. În plus, va distribui noaptea pe străzi bancnote cu o zi înainte de revoltă. Acestea vor fi culese de oamenii noi, în principal fiind vizați soldații[21] pentru a maximiza scandalul generat de neplată.
Nuvela se pretează la ecranizare, cel puțin la una de tipul unui episod din „The Outer Limits”. Partea de thriller poate fi acoperită de trădările din interiorul conducerii oamenilor noi, Cobb își trădează tatăl, Căpitanul, prima căpetenie a coloniștilor, Lyndon este trădat la rândul lui, prin elementele de canibalism în care este implicat Hototo[22] sau sacrificiile umane practicate în triburile roșii. La acestea se adaugă și ostilitatea autorităților din orașul Rubiniu față de cineva care intră acolo, situație pe care o întâlnim de multe ori în filmele horror când cineva intră într-un oraș iar localnicii sunt neprietenoși, totul pentru a construi un context ostil. Dincolo de aceste elemente dramatico-vizuale, nuvela conține suficiente componente conceptuale și de noutate pentru a fi încadrată cu ușurință în categoria produselor quality de pe piața SF-ului românesc.
Bibliografie
[1] Duhnea, Emil. 2016, „Fără zei, fără stăpâni”, Millenium Books, Satu Mare, p.119-120.
[2] Ibidem, p.93.
[3] Ibidem, p.105.
[4] Ibidem, p.10.
[5]Ibidem, p.129.
[6] Ibidem, p.46
[7] Ibidem, p.80
[8] Ibidem, p.118.
[9] Wikipedia, No gods, no masters:
https://en.wikipedia.org/wiki/No_gods,_no_masters, accesat 16.03.2017.
[10] Duhnea, Emil. 2016, op.cit., p.50
[11] Ibidem, p.84.
[12] Ibidem, p.56
[13] Ibidem, p.28.
[14] Ibidem, p.96.
[15] Ibidem, p.136.
[16] Ibidem, p.136.
[17] Club Revdepov, 2017, op.cit.
[18] Ibidem, p.115.
[19] Ibidem, p.112.
[20] Duhnea, Emil. 2016, op.cit., p.116
[21] Ibidem, p.110.
[22] Ibidem, p.47
